Hexenkram: Grüna

La prima vedere, Hexenkram: Grüna pare a fi doar o altă poveste ilustrată despre ucenicia unei vrăjitoare, însă cititorul descoperă rapid o analiză psihologică fină a dinamicii familiale. Notăm cu interes felul în care Marie Desplechin construiește tensiunea dintre dorința de normalitate a tinerei Grüna și moștenirea magică a familiei sale, o temă pe care autoarea o reia cu maturitate din lucrările sale anterioare. Reținem în mod deosebit figura bunicii Anastaschu, care devine puntea de legătură între rigiditatea mamei și curiozitatea nepoatei, oferind o perspectivă caldă asupra transmiterii tradițiilor între generații. Din punct de vedere vizual, suntem impresionați de măiestria lui Magali Le Huche; stilul său, caracterizat prin culori delicate și o linie jucăușă, ne trimite cu gândul la universul creat de Sempé în „Micul Nicolas”. Merită menționat că structura narativă este una fluidă: absența ramelor la panouri și folosirea spațiilor albe pentru dialoguri conferă lecturii un ritm aerisit, aproape cinematografic. În tradiția personajului creat de Otfried Preußler în Die kleine Hexe, acest roman grafic reimaginează figura vrăjitoarei nu ca pe un element de basm pur, ci ca pe o metaforă a maturizării și a căutării identității, punând accent pe umor și pe nuanțele emoționale ale relației mamă-fiică-bunică.