Happy City

Observăm în Happy City o structură narativă ce îmbină jurnalismul de investigație cu rigoarea cercetării științifice. Charles Montgomery organizează materialul ca pe o călătorie globală, de la gridlock-ul din New York până la modelele de urbanism danez, pentru a demonstra cum configurația fizică a străzilor noastre ne modelează direct starea emoțională. Metodologia sa nu se limitează la estetică; autorul extrage lecții din neuroștiințe și psihologie comportamentală pentru a explica de ce anumite spații urbane stimulează interacțiunea socială, în timp ce altele izolează individul. Ne-a atras atenția modul în care autorul transformă concepte teoretice în soluții aplicabile. Găsim în această carte analize ale unor viziuni revoluționare, precum cea a primarului din Bogotá care a prioritizat ciclismul urban, sau a arhitectului danez care a adaptat structura orașelor medievale toscane pentru Copenhaga modernă. Cartea acoperă aceeași arie ca Cities Are Good for You de Leo Hollis, dar cu o abordare mult mai axată pe psihologia fericirii și pe experimentul urban direct, spre deosebire de analiza mai sociologică a lui Hollis. În contextul operei sale, Happy City reprezintă o evoluție de la explorarea identității și puterii din The Spanish Redemption – Heritage, Power & Loss on New Mexico′s Upper Rio Grande către o viziune constructivă despre viitorul colectiv. Dacă în lucrările anterioare Montgomery analiza modul în care trecutul modelează societatea, aici el privește spre viitor, oferind un compendiu de idei despre cum designul inteligent poate rezolva crizele urbane ale secolului XXI. Este o lectură esențială pentru cei interesați de modul în care infrastructura ne dictează calitatea vieții cotidiene.