French Decadent Tales

Vocea narativă a acestor proze scurte nu caută confortul, ci, așa cum sugerează selecția, devine un „dandy al imprevizibilului”. Suntem de părere că această antologie, French Decadent Tales, reușește să captureze acea atmosferă de seră, exotică și ușor toxică, a Parisului de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Nu este doar o simplă colecție de povestiri, ci o incursiune într-o estetică a declinului, unde autorii par să se întreacă în a șoca și a rafina senzațiile până la limita suportabilului. Stilul este unul înalt, cerebral, prefigurând descoperirile psihanalizei prin personaje dominate de manii, adicții și obsesii macabre.

Cei care au parcurs The Decadent Reader de Asti Hustvedt vor fi pregătiți pentru aceleași teme ale degradării morale și fizice, însă volumul editat de Stephen Romer aduce o prospețime aparte prin noile traduceri și prin includerea unor voci mai puțin explorate în spațiul anglo-saxon. Dacă în alte lucrări editate, precum The Poems sau The Red Scarf, Romer s-a aplecat asupra sensibilității metafizice a lui Yves Bonnefoy, aici el schimbă registrul către o proză „corozivă”. Această tranziție de la lirismul profund la proza scurtă decadentă demonstrează o continuitate în interesul editorului pentru nuanțele cele mai fine și adesea obscure ale spiritului francez. Ritmul lecturii este unul fragmentat, fiecare povestire funcționând ca un cabinet de curiozități unde moartea și erosul se împletesc într-un dans grotesc, dar de o eleganță lingvistică incontestabilă.