Edvard Munch: Behind the Scream

O figură fantomatică pe un pod, sub un cer portocaliu sângeriu, își presează mâinile pe urechi într-un gest de teroare pură. Deși imaginea este recunoscută universal, omul din spatele „Strigătului” a rămas, pentru mult timp, un mister acoperit de mituri și interpretări clinice. Ne-a atras atenția modul în care Sue Prideaux reușește să spargă această barieră a iconografiei pentru a dezvălui un individ măcinat de incertitudini, dar de o vitalitate creativă uluitoare. Remarcăm finețea cu care autoarea folosește accesul privilegiat la zeci de mii de pagini din jurnalele și corespondența lui Munch pentru a reconstrui nu doar o carieră, ci un peisaj interior zbuciumat. Apreciem în mod deosebit structura narativă care refuză să trateze arta lui Munch doar ca pe un produs al bolii; în schimb, vedem un geniu care a ales conștient să picteze ceea ce a simțit, nu doar ceea ce a văzut. În aceeași familie cu Edvard Munch 1863-1944 de Mai Britt Guleng, care oferă o privire de ansamblu academică asupra operei, volumul lui Prideaux adaugă o dimensiune intimă, aproape romanescă, ce transformă datele istorice într-o experiență cinematică. Această abordare continuă tradiția autoarei de a explora spirite rebele și complexe, așa cum a făcut-o și în Strindberg sau I Am Dynamite!, unde a analizat viața lui Nietzsche. Dacă în lucrările anterioare s-a concentrat pe forța distructivă a ideilor, aici Prideaux analizează modul în care traumele personale și contextul social al secolului XX s-au cristalizat în imagini care bântuie și astăzi conștiința colectivă.