Doctor Thorne

Găsim în deschiderea acestui volum imaginea unui sistem social neiertător, unde moșia Greshamsbury, cândva simbolul stabilității, se clatină sub povara datoriilor. Anthony Trollope ne introduce într-o lume în care sentimentele sunt cântărite în funcție de titluri de proprietate, iar datoria față de familie devine o barieră în calea fericirii personale. Putem afirma că în centrul narațiunii nu se află doar medicul onest care dă titlul cărții, ci însăși dilema tânărului Frank Gresham: obligația de a „se căsători cu bani” pentru a salva patrimoniul strămoșesc sau fidelitatea față de Mary Thorne, o fată cu origini incerte și fără zestre.

Cine a citit Framley Parsonage va recunoaște aici aceeași analiză minuțioasă a vulnerabilității clerului și a micii nobilimi în fața greșelilor financiare, însă Doctor Thorne se distinge printr-o privire mult mai ascuțită asupra modului în care banul nou, reprezentat de milionarul Scatcherd, începe să erodeze privilegiile vechi. Dacă în The Warden autorul explora dilemele etice ale unei sinecuri, aici el mută accentul pe „piața trupurilor tinere”, unde căsătoria este tratată ca o tranzacție de salvare imobiliară.

Stilul lui Anthony Trollope este cel al unui observator lucid, care nu judecă, ci descrie cu o precizie aproape chirurgicală mecanismele puterii și ale rangului. Ritmul este așezat, specific prozei victoriene, oferind cititorului timp să înțeleagă ierarhiile complexe ale societății engleze. Este, probabil, cel mai robust portret al unei epoci în care onoarea și supraviețuirea economică erau indisolubil legate.