Dark Corners

O moștenire nesperată. O casă într-un cartier luxos din Londra. Și o eroare de judecată care declanșează un coșmar psihologic. Notăm cu interes cum Carl Martin, prins între lipsa banilor și posesia unei proprietăți valoroase, face greșeala fatală de a-și deschide ușa unui străin. Considerăm că forța acestui roman rezidă în simplitatea înfricoșătoare a premisei: un dulap de medicamente plin de remedii alternative și un pumn de pastile vândute unui prieten devin armele propriei distrugeri. Tensiunea este palpabilă. Ritmul, sufocant. Dermot McKinnon nu este doar un chiriaș, ci un prădător care ocupă, centimetru cu centimetru, atât spațiul fizic, cât și mintea lui Carl. Recomandăm această lectură pentru modul chirurgical în care Ruth Rendell secționează instinctul de supraviețuire. Observăm aici precizia narativă a lui Anthony Gilbert în Footsteps Behind Me combinată cu sensibilitatea morbidă a propriului volum The Fallen Curtain — dar cu un glas propriu, mai sumbru și mai matur. Dacă în Portobello autorul explora hazardul urban, în Dark Corners hazardul devine o sentință. Este o explorare a obsesiei și a coincidenței maligne, scrisă cu o urgență care trădează statutul de operă finală. Nu există scăpare, doar o spirală descendentă spre întuneric.