Concordance

Găsim în Concordance un volum de tip culegere de studii și poeme experimentale care funcționează ca o sondă arheologică în straturile literaturii anglo-saxone. Susan Howe își structurează aici demersul în jurul conceptului de „etică a recuperării”, transformând fragmentele de arhivă în semnale vitale pentru prezent. Volumul se deschide cu „Since”, un poem în proză semi-autobiografic ce pendulează între era geologică Pangeea și prezentul imediat, meditând asupra afinităților dintre rigoarea legii și libertatea poeziei. Subliniem importanța secțiunii centrale, care dă și titlul cărții, unde Susan Howe utilizează tehnica colajului pentru a reasambla fragmente din ediții facsimil de secol XVII-XIX. Cititorii familiarizați cu Spontaneous Particulars vor aprecia modul în care acest volum duce mai departe fascinația pentru materialitatea manuscrisului și „telepatia arhivelor”, însă Concordance se distinge printr-o fragmentare mai radicală, unde „prismele rotative” ale textului forțează limitele lizibilității. Ultima parte, „Space Permitting”, aduce o perspectivă sumbră și concretă, fiind construită din notele lui Thoreau despre naufragiul în care a pierit Margaret Fuller. Dacă în The Birth-mark autoarea analiza literatura americană timpurie ca pe un teritoriu al conflictelor ideologice, aici ea tratează textul ca pe o relicvă fizică ce trebuie salvată. Tonul este unul de o precizie spectrală, alternând între rigoarea cercetătorului și intuiția poetului, oferind o experiență de lectură fragmentată, solicitantă, dar extrem de coerentă în viziunea sa asupra istoriei literare.