The Birth-mark

Găsim în această lucrare o analiză provocatoare a literaturii americane timpurii, construită nu ca o cronică pasivă, ci ca o explorare a 'războaielor civile' intelectuale care au modelat moștenirea culturală a Statelor Unite. Susan Howe pornește de la studiile de caz ale narativelor de conversie ale lui Thomas Shepard, relatarea captivității semnată de Mary Rowlandson și manuscrisele poetei Emily Dickinson pentru a demonstra cum procesul de editare și interpretare a încercat adesea să 'îmblânzească' vocea originală a autorilor. Reținem aici perspectiva unică a autoarei care, fiind în egală măsură poet și critic, refuză să separe rigoarea academică de intuiția lirică.

Descoperim în The Birth-Mark o structură ce sfidează genurile convenționale, pe care criticii au numit-o 'poeseu' — o fuziune între poezie și eseu critic. Howe tratează textul ca pe o sălbăticie (wilderness) în care autorul 'nelegiuit' luptă împotriva instituțiilor care caută așezarea și ordinea. Cartea este comparabilă cu The Part and the Whole in Early American Literature, Print Culture, and Art de Matthew Pethers în rigoarea cercetării fragmentelor literare, dar este actualizată pentru sensibilitățile feministe ale anilor '90, punând un accent mult mai puternic pe rezistența scriiturii în fața normelor de gen. Față de lucrarea sa anterioară, My Emily Dickinson, The Birth-Mark extinde câmpul de investigație de la un singur autor la o întreagă tradiție de disidență textuală, incluzând figuri precum Anne Hutchinson sau Cotton Mather. Ediția se încheie cu un interviu esențial care clarifică motivațiile biografice din spatele acestui demers de delegitimare a autorităților culturale iconice.