Concluding Unscientific Postscript to Philosophical Fragments

Analiza modului în care individul se raportează la adevărul creștinismului reprezintă tema centrală care transformă această lucrare într-un pilon al filosofiei moderne. Credem că Concluding Unscientific Postscript to Philosophical Fragments nu este doar o continuare a fragmentelor anterioare, ci o veritabilă ruptură de tradiția speculativă hegeliană. Structurată în două părți fundamentale, prima investighează creștinismul ca problemă obiectivă, în timp ce a doua — mult mai densă și personală — explorează ce înseamnă pentru un individ să devină creștin.

Recomandăm această ediție publicată de Princeton University Press datorită rigozității editoriale impuse de Howard V. Hong și Edna H. Hong. Aceștia au integrat în al doilea volum un aparat critic esențial, oferind acces la însemnările din jurnalele lui Søren Kierkegaard, care clarifică geneza conceptelor de „adevăr ca subiectivitate” și „comunicare indirectă”. Merită menționat că textul este presărat cu ironie și umor polemic, fiind definit de autor ca o „compilație mimico-patetico-dialectică”.

Această operă completează perspectiva oferită de Kierkegaard's "Fragments" and "Postscripts" de C. Stephen Evans, adăugând profunzimea aparatului critic original și explicațiile directe ale lui Kierkegaard din addendum despre utilizarea pseudonimelor. Dacă în The Concept of Anxiety autorul se concentra pe psihologia dogmei, aici mută accentul pe imposibilitatea unui sistem filosofic care să cuprindă existența umană. Față de Fear and Trembling and the Sickness Unto Death, unde explorarea credinței era mediată prin figuri biblice sau paradoxuri psihologice, Concluding Unscientific Postscript to Philosophical Fragments oferă cadrul teoretic final care ancorează întreaga sa operă pseudonimă.