Catland

Imaginați-vă străzile Londrei anului 1900: o pisică nu era un companion răsfățat, ci un vânător de șobolani tolerat cu greu. Kathryn Hughes a scris Catland tocmai pentru a descifra acest moment de ruptură istorică, dorind să înțeleagă cum a reușit o creatură considerată utilitară să cucerească fotoliile aristocrației și inimile clasei muncitoare în doar câteva decenii. Ne-a atras atenția modul în care autoarea folosește figura tragică a lui Louis Wain ca lentilă principală. Îl observăm pe Wain desenând pisici în frac, jucând golf sau pilotând avioane, imagini care au devenit prototipul estetic al pisicii moderne, în timp ce el însuși se prăbușea în schizofrenie și sărăcie.

Abordarea jurnalistică și istorică a lui Hughes evocă rigoarea din Louis Wain's Cats de Chris Beetles, dar perspectiva este mult mai amplă, integrând sociologia „maniei felinelor” și nașterea unei întregi industrii de consum. Descoperim aici o lume în care pedigree-urile elaborate și concursurile de frumusețe felină deveniseră obsesii naționale, reflectând dorința societății de a domestici sălbăticia. Față de lucrările sale anterioare de beletristică, precum The Memory Box sau The Secret, care explorează traumele și secretele de familie prin narațiuni emoționante, Hughes revine aici la rigoarea academică din volumele sale de istorie victoriană, oferind o biografie care este deopotrivă un studiu cultural și o cronică socială.

Tonul este unul echilibrat, pendulând între entuziasmul absurd al epocii și tragismul ultimilor ani de viață ai lui Wain, petrecuți într-un azil. Această lucrare în limba engleză nu este doar despre animale, ci despre nevoia umană de a proiecta propriile ambiții și fantezii asupra lumii necuvântătoare.