Bacon in Moscow

Găsim în Bacon in Moscow un ghid portabil fascinant prin culisele diplomației culturale de la sfârșitul Războiului Rece. Volumul, un paperback compact de 240 de pagini, nu este doar o cronică de artă, ci un obiect de studiu al unei epoci în care estetica occidentală forța porțile Cortinei de Fier. Suntem purtați în anul 1988, când tânărul curator James Birch reușește imposibilul: organizarea unei retrospective Francis Bacon la Casa Centrală a Artiștilor din Moscova, într-un moment în care URSS oscila între supravegherea strictă a KGB-ului și deschiderea promisă de Glasnost.

Experimentăm, prin textul plin de umor și detalii senzoriale, atmosfera apăsătoare a birourilor oficialilor sovietici și tensiunea unei misiuni picaresca. Credem că valoarea cărții rezidă în onestitatea cu care Birch descrie „capcanele cu miere” și jocurile politice care au precedat vernisajul. Stilul este alert, transformând ceea ce ar fi putut fi un raport tehnic de curatoriat într-o aventură culturală veritabilă. Complementar lui Gilbert & George and the Communists, lucrarea ulterioară a lui James Birch care explorează misiuni similare în China maoistă, acest volum se concentrează pe impactul brutal și necesar al figurativului visceral al lui Bacon asupra unui public rus obișnuit cu realismul socialist.

Spre deosebire de analizele teoretice din Transition in Post-Soviet Art, care abordează conceptualismul moscovit de după cădere, Bacon in Moscow surprinde momentul de incandescență de dinaintea prăbușirii sistemului. Este o lectură despre curaj, birocrație și puterea subversivă a artei într-un regim totalitar aflat în amurg.