A Narrow Door

O poartă se deschide, dar nu pentru a primi, ci pentru a revendica. Descoperim aici prima scenă a unei noi ere la școala St Oswald: Rebecca Buckfast, prima femeie aflată la cârma acestei instituții venerabile, pășește prin porțile care acum îi aparțin, impunând reguli proprii într-un bastion al tradiției masculine. Considerăm că forța narativă a lui Joanne Harris rezidă în capacitatea de a transforma un cadru academic aparent rigid într-un spațiu al tensiunilor psihologice acute, unde fiecare colț de coridor ascunde o vinovăție veche. Pe măsură ce pământul se mișcă și scoate la iveală rămășițele unui trup, suntem martorii unui duel între ambiția necruțătoare a Rebeccăi și fantomele trecutului pe care a încercat să le îngroape. Stilul este evocativ și dens, amintind de atmosfera din Gentlemen and Players, dar aici perspectiva se mută către o feminitate feroce, care nu cere permisiunea de a conduce, ci o smulge. Dacă în lucrări precum Vianne sau Broken Light autoarea explora magia cotidianului sau invizibilitatea femeii la maturitate, în A Narrow Door ea plonjează în întunericul luptei pentru putere. Simțim aici precizia psihologică din The Teacher de Katerina Diamond, însă Harris adaugă acea sensibilitate gotică și bogăție a limbajului care îi este proprie. Este un roman polițist în care miza nu este doar identificarea unui vinovat, ci înțelegerea modului în care traumele personale modelează arhitectura prezentului.