We Are All Monsters

Observăm în We Are All Monsters o analiză riguroasă a modului în care anomalia biologică a încetat să fie privită ca o eroare a naturii pentru a deveni un instrument esențial în definirea „normalității”. Ne-a atras atenția modul în care Andrew Mangham utilizează studii de caz literare, precum creația lui Frankenstein sau personajele „curioase” ale lui Dickens, pentru a ilustra progresele medicinei victoriene. Autorul nu se limitează la critică literară, ci investighează cum germenii monstruoși și teoriile recapitulării au modelat înțelegerea modernă a diferenței. Structura volumului urmărește o progresie logică, de la formarea perpetuă a germenilor la „Coda” despre modernitate, trecând prin analiza dezvoltărilor întrerupte. Andrew Mangham își continuă aici cercetările începute în The Science of Starving in Victorian Literature, Medicine, and Political Economy, unde a explorat limbajul privării, și în volumele Literature and Medicine. Dacă lucrările sale anterioare s-au concentrat pe corpul masculin sau pe ficțiunea de senzație, acest titlu integrează aceste teme într-o perspectivă mai largă asupra biologiei. Cartea acoperă aceeași arie tematică precum Monstrous Anatomies de Dr. Elisa Leonzio, dar cu o abordare mult mai ancorată în cultura populară victoriană și în modul în care știința a „împrumutat” din imaginarul literar pentru a-și valida teoriile. Spre deosebire de The Monster in the Machine, care se concentrează pe Revoluția Științifică timpurie, We Are All Monsters oferă o perspectivă matură asupra secolului al XIX-lea, marcând momentul în care monstrul devine, paradoxal, oglinda umanității.