Vermeer's Hat: The seventeenth century and the dawn of the global world

Deși publicul larg percepe adesea interioarele lui Vermeer ca pe niște capsule ale liniștii domestice și ale izolării provinciale, noi suntem de părere că aceste pânze sunt, în realitate, ferestre larg deschise către o lume în plină expansiune. Subliniem modul în care Timothy Brook transformă privirea contemplativă asupra artei într-o investigație detectivistică a secolului al XVII-lea. Un simplu detaliu, cum este pălăria de fetru a unui ofițer, încetează să fie un accesoriu de modă și devine o dovadă a comerțului cu blănuri de castor din America de Nord, plătit cu argint extras din minele peruane.

Experiența lecturii este una profund senzorială; simțim textura covoarelor turcești și greutatea porțelanului chinezesc, în timp ce autorul ne poartă de la Delft spre coloniile îndepărtate. Considerăm că forța acestei cărți rezidă în capacitatea de a face vizibile firele invizibile ale comerțului care legau China dinastiei Ming de Europa barocă. Complementar volumului Trade, Globalization, and Dutch Art and Architecture din aceeași perioadă artistică, dar cu o perspectivă mult mai narativă și centrată pe obiectul individual ca nod istoric, lucrarea lui Brook democratizează istoria artei.

Această abordare se înscrie perfect în opera autorului, care a explorat anterior mecanismele puterii și ale schimbului cultural în Great State sau Mr Selden's Map of China. Dacă în lucrările sale precedente se concentra pe structurile imperiale chineze, aici Brook folosește arta olandeză ca pe un pivot pentru a explica zorii lumii globale, demonstrând că niciun obiect din Epoca de Aur nu era cu adevărat local.