Umbrella

Intrând în universul creat de Will Self, cititorul se va simți imediat scufundat într-o stare de dezorientare hipnotică, specifică stilului său dens și evocativ. Umbrella nu este doar un roman, ci o experiență senzorială care forțează limitele limbajului și ale conștiinței. Considerăm că forța acestei lucrări rezidă în modul în care autorul împletește fluxul conștiinței cu realitatea clinică a psihiatriei, oferind o perspectivă fragmentată, dar profund umană asupra timpului pierdut. Premisa ne poartă în 1971, când excentricul psihiatru Zack Busner încearcă să o readucă la viață pe Audrey Death, o femeie „înghețată” de decenii într-o stare de letargie post-encefalitică. Planurile narative glisează fluid între prezentul spitalului Friern Barnet și amintirile lui Audrey despre Londra edwardiană, mișcarea sufragetelor și munca într-o fabrică de muniții din Primul Război Mondial. Dacă Dr Mukti and Other Tales of Woe v-a captivat prin explorarea rivalităților profesionale din lumea medicală londoneză, această carte extinde experiența în direcția unei reflecții metafizice asupra modului în care trauma istorică se depozitează în psihicul uman. Will Self continuă aici explorarea obsesivă a legăturii dintre minte și mediul urban, temă prezentă și în eseistica sa din Why Read, însă în Umbrella stilul devine mai experimental, amintind de marile romane moderniste ale secolului XX. Este o lectură care cere răbdare, dar care recompensează prin bogăția detaliilor istorice și profunzimea interogațiilor despre limitele științei.