Über die Grenze

Observăm o imagine de o fragilitate tăioasă în deschiderea acestui roman: doi copii, Daniel și Sarah, stau ascunși în întunericul unei Norvegii înghețate din 1942, așteptând un semn care să îi poarte spre libertate. Când călăuzele lor sunt arestate, soarta lor ajunge, paradoxal, în mâinile altor doi copii. Gerda, o fetiță de zece ani a cărei imaginație este hrănită de aventurile din Cei trei mușchetari, și fratele ei, Otto, devin protectorii neașteptați într-o cursă pe viață și pe moarte către granița suedeză. Subliniem modul în care Maja Lunde reușește să distileze teroarea ocupației naziste într-o formă accesibilă, fără a menaja însă realitatea istorică. În tradiția lucrării Die Kinder aus Nr. 67 de Lisa Tetzner, acest roman reimaginează „odiseea tinereții” sub presiunea totalitarismului, unde loialitatea nu este un concept abstract, ci o alegere zilnică între frică și curaj. Spre deosebire de complexitatea ecologică din The History of Bees sau viziunea distopică din The Dream of a Tree, aici Maja Lunde utilizează o simplitate dezarmantă. Deși este debutul său literar, regăsim deja preocuparea autoarei pentru supraviețuirea în condiții extreme, temă care va defini întreaga sa operă ulterioară. Recomandăm această lectură pentru ritmul său alert, de thriller istoric, și pentru perspectiva onestă asupra copilăriei furate. Este o poveste despre solidaritate care demonstrează că, uneori, cele mai mari acte de eroism vin din inocența celor care încă mai cred în poveștile cu cavaleri, chiar și atunci când lumea din jur se prăbușește.