Tranny: Confessions of Punk Rock's Most Infamous Anarchist Sellout

Decizia de a acorda un interviu revistei Rolling Stone în mai 2012 a reprezentat momentul în care viața lui Tom Gabel s-a sfârșit pentru ca Laura Jane Grace să poată, în sfârșit, să existe. Această tranziție publică nu a fost doar o simplă schimbare de nume, ci punctul culminant al unei lupte interne de trei decenii, ascunsă cu grijă în paginile unor jurnale personale și în versurile unei trupe punk de succes. Găsim în această carte, intitulată sugestiv Tranny, o cronică brutal de onestă care depășește clișeele obișnuite ale memoriilor rock despre excese și turnee.

Ne-a atras atenția modul în care Laura Jane Grace împletește istoria zbuciumată a trupei Against Me! — de la primele repetiții cu tobe improvizate din găleți de murături până la statutul de „The Clash” al generației sale — cu o căutare identitară sfâșietoare. În aceeași familie cu Hunger Makes Me a Modern Girl de Carrie Brownstein, volumul adaugă o dimensiune viscerală despre disforia de gen și izolarea resimțită chiar și în mijlocul unei mulțimi care te aplaudă. Dacă Brownstein explorează formarea identității prin prisma scenei feminist-punk, Grace ne oferă acces direct la jurnalele sale brute, unde frica de a fi descoperită se ciocnește cu furia de a fi etichetată drept „vândută” de către fanii radicali.

Putem afirma că Tranny este o lectură inconfortabilă prin sinceritatea sa, dar esențială pentru a înțelege prețul autenticității. Ritmul este alert, punctat de episoade de delincvență juvenilă și dependență, însă nucleul cărții rămâne vulnerabilitatea unei artiste care a trebuit să își dărâme întreaga lume construită pentru a se putea reconstrui pe sine.