Torso

Cleveland, 1935. Această coordonată spațio-temporală nu este doar un decor, ci inima pulsândă a romanului grafic Torso. Alegerea acestui context este crucială: îl regăsim pe legendarul Eliot Ness într-un moment de vulnerabilitate post-triumf, mutat din Chicago în plină Depresiune economică, unde gloria obținută împotriva lui Al Capone se lovește de realitatea macabră a unor cadavre dezmembrate ce plutesc în apele lacului Erie. Remarcăm curajul autorilor Brian Michael Bendis și Marc Andreyko de a transforma un caz real de „true crime” într-o experiență vizuală noir de o densitate copleșitoare.

Stilul are ceva din proza lui Douglas Perry în Eliot Ness, fără să fie o imitație — acolo unde Perry documentează istoric, Bendis și Andreyko folosesc limbajul vizual pentru a accentua teroarea psihologică. Credem că forța acestui volum stă în dialogul tăios și ritmat, o moștenire clară a influențelor lui David Mamet, care face ca interacțiunile dintre Ness și grupul său de investigatori, „The Unknowns”, să pară extrem de autentice. Vizual, Torso se distanțează radical de lucrările ulterioare ale lui Bendis, cum este Miles Morales: Ultimate Spider-Man Ultimate Collection Book 2. Dacă în universul supereroilor stilul este dinamic și saturat, aici întâlnim o estetică experimentală, ce folosește fotografii de arhivă și un montaj aproape cinematografic pentru a reconstrui atmosfera sumbră a anilor '30. Este o lucrare care se înrudește tematic cu Eliot Ness and the Mad Butcher de Max Allan Collins, însă Torso reușește să ofere o perspectivă mult mai intimă și viscerală asupra eșecului și obsesiei unui om considerat infailibil.