Titus Awakes

Notăm cu un amestec de nostalgie și curiozitate apariția acestui volum, care se înscrie în genul literaturii fantasy înalte, dar care subversează așteptările prin însăși geneza sa. Titus Awakes nu este doar o simplă continuare, ci un act de devotament literar, o punte aruncată peste decenii de Maeve Gilmore către viziunea neterminată a soțului său, Mervyn Peake. Remarcăm felul în care proza reușește să păstreze acea atmosferă densă, aproape claustrofobă, a castelului Gormenghast, transformând moștenirea fragmentară a lui Peake într-un tablou complet. Credem că forța narativă a lui Mervyn Peake din titluri precum Titus Groan se îmbină aici cu sensibilitatea artistică a lui Maeve Gilmore, oferind un glas propriu acestei încheieri necesare. Dacă în Gormenghast cititorul era captiv într-un labirint de ritualuri străvechi și coridoare infinite, în acest volum asistăm la o expansiune a orizontului, o ieșire din increat care păstrează totodată esența suprarealistă a originalului. Stilul este unul contemplativ, evocând imaginea unei lumi care se destramă și se recompune sub ochii noștri, evitând capcana unei simple imitări și alegând, în schimb, o interpretare poetică. Perspectiva oferită asupra personajelor consacrate, precum Dr. Prunesquallor sau sora lui Titus, Fuchsia, aduce o notă de familiaritate într-o structură narativă care se simte, în același timp, proaspătă. Este un omagiu adus imaginației debordante care a definit „Gormenghast Trilogy”, oferind cititorului acel sentiment de închidere a cercului, fără a sacrifica misterul care a făcut din opera lui Peake un punct de referință în beletristica universală.