Tiffany Girl

Pășind în paginile romanului Tiffany Girl, simțim imediat efervescența creatoare și tensiunea socială a Americii de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Ne-a atras atenția modul în care Deeanne Gist reușește să evoce atmosfera vibrantă a New York-ului în pragul Expoziției Mondiale de la Chicago din 1893, un moment de cotitură unde arta și industria se ciocnesc frontal. Premisa este una fascinantă: în urma unei greve a sticlarilor, Louis Tiffany apelează la tinerele de la Art Students League, oferindu-le șansa de a deveni celebrele „Tiffany Girls”. Protagonista noastră, Flossie Jayne, devine astfel un simbol al emancipării, o „femeie nouă” care alege aventura și independența unei pensiuni în detrimentul confortului casnic. Stilul are ceva din proza lui Susan Vreeland în Clara and Mr. Tiffany, fără să fie o imitație — acolo unde Vreeland se concentrează pe designul lămpilor iconice, Gist pune accentul pe efortul colectiv din spatele grandioasei capele de vitralii, adăugând o notă mai caldă, de factură romantică. Ritmul este susținut de presiunea termenelor limită și de interacțiunile colorate din pensiunea unde locuiește Flossie, transformând procesul tehnic al tăierii sticlei într-o narațiune plină de viață. În contextul operei sale, Tiffany Girl rafinează interesul autoarei pentru intersecția dintre istorie și destine feminine, temă explorată și în Maid to Match sau Fair Play. Dacă în Love on the Line accentul cădea pe frontiera texană, aici Deeanne Gist stăpânește perfect decorul urban sofisticat al Gilded Age, oferindu-ne o poveste despre ambiție, artă și alegerile dificile ale inimii, într-o perioadă în care succesul unei femei era încă o raritate privită cu scepticism.