Thomas von Aquin: Zeitschrift für deutsches Altertum und deutsche Literatur, Beihefte, cartea 38

Bazându-ne pe documentația oferită de seria Zeitschrift für deutsches Altertum und deutsche Literatur, Beihefte, volumul coordonat de Gabriela Signori investighează un moment de cotitură în istoria ecleziastică: transformarea unui intelectual dedicat exclusiv studiului în sfânt. Ne-a atras atenția modul în care cercetarea se ancorează în premisele stabilite de Jean Leclerq în 1957, explorând conflictul dintre „știință” și „căutarea lui Dumnezeu” în contextul ordinului dominican. Apreciem rigoarea cu care este documentat anul 1317, când eforturile de canonizare ale lui Thomas von Aquin au forțat limitele tradiției, acesta fiind perceput mai degrabă ca un „om al rațiunii” care scria la mai multe cărți simultan, decât ca un mistic convențional.

Remarcăm continuitatea preocupărilor editorului pentru structurile de autoritate și reprezentare, teme vizibile și în lucrarea sa anterioară Regentinnen und andere Stellvertreterfiguren, unde analiza rolurile de substituție în lumea medievală. În acest nou volum, accentul cade pe construcția identității de sfânt a unui savant ale cărui idei au rămas centrale în filozofia occidentală. Cartea servește ca o alternativă critică la Das Credo de Thomas von Aquin pentru cursurile de istorie medievală sau teologie, cu avantajul că nu se concentrează pe exegeza dogmatică, ci pe procesul istoric și sociologic de legitimare a unui model intelectual de sfințenie. Spre deosebire de Wege in die Nachfolge Christi, care analizează apărarea ordinelor mendicante în secolul al XIII-lea, studiul de față face trecerea spre începutul secolului al XIV-lea, oferind o perspectivă asupra posterității imediate a lui Toma. Cele 15 ilustrații alb-negru incluse în ediția Hirzel S. Verlag completează argumentația, oferind repere vizuale pentru contextul cultural sud-italian descris.