The Wolf Who Cried Boy

Ritmul narativ al cărții The Wolf Who Cried Boy se bazează pe o structură repetitivă și un umor de situație care îi va captiva imediat pe micii ascultători. În această reinterpretare plină de duh a clasicei fabule, rolurile sunt inversate: Little Wolf, sătul de banalele cine gătite de mama sa, precum „Lamburgers”, inventează apariția unui băiat (delicatesa sa preferată) doar pentru a amâna momentul mesei. Remarcăm modul în care Bob Hartman folosește dialogul jucăuș pentru a construi tensiunea comică până la momentul inevitabil în care un băiat adevărat chiar își face apariția.

Apreciem stilul vizual distinctiv al lui Tim Raglin, ale cărui ilustrații detaliate în peniță și cerneală aduc o notă de eleganță clasică ce contrastează savuros cu tonul modern și ușor obraznic al poveștii. Părinții care au citit cu plăcere The True Story of the 3 Little Pigs de Jon Scieszka vor aprecia și această carte pentru felul în care deconstruiește perspectiva tradițională asupra „lupului cel rău”, oferindu-i o motivație domestică și amuzantă.

În contextul operei sale, Bob Hartman demonstrează aceeași abilitate de a face poveștile accesibile și memorabile, trăsătură pe care o regăsim și în lucrări precum Bob Hartman's Rhyming Bible. Dacă în scrierile sale religioase folosește rima pentru a fixa învățăturile, aici mizează pe ironie și pe răsturnarea de situație pentru a transmite o lecție morală atemporală despre onestitate, fără a deveni însă didactic. Este o lectură excelentă pentru copiii de 4-7 ani care învață limba engleză prin intermediul poveștilor cu animale.