The Separation

Ne-a atras atenția, încă de la primele pagini, proza lui Christopher Priest, care se distinge printr-o eleganță sobră și o precizie aproape chirurgicală, trăsături ce maschează abil complexitatea unui puzzle literar amețitor. În The Separation, autorul nu se mulțumește doar să rescrie istoria, ci o fragmentează prin prisma a două perspective opuse, dar identice biologic. Merită menționat că punctul central al narațiunii nu este doar conflictul global dintre Marea Britanie și Germania nazistă, ci „separarea” fundamentală dintre gemenii Sawyer — unul luptând în aer, celălalt refuzând violența din motive etice.

Putem afirma că forța acestui roman rezidă în construcția unei lumi în care granița dintre realitate și posibilitate devine fluidă. Sistemul „magic” al lui Priest este, de fapt, unul al percepției și al memoriei nesigure; pe măsură ce istoricul Stuart Gratton analizează jurnalele fraților, cititorul realizează că nu asistă la o simplă cronologie, ci la o coliziune de realități divergente. Cei care au parcurs The Mammoth Book of Alternate Histories de Ian Watson vor fi pregătiți pentru rigoarea documentară a genului, însă The Separation oferă ceva în plus: o profunzime psihologică ce amintește de temele identității duble explorate anterior în The Prestige sau de atmosfera hipnotică din The Glamour. Spre deosebire de abordările mai politice ale lui Harry Turtledove, Priest rămâne focalizat pe intimitatea alegerii umane și pe modul în care un singur gest poate scinda întregul univers.