The Postgenomic Condition: Ethics, Justice, and Knowledge after the Genome
Autor Jenny Reardonen Limba Engleză Paperback – 29 dec 2017
Considerăm The Postgenomic Condition o lucrare fundamentală pentru nivelul de licență avansată, master și pentru cercetătorii din domeniul bioeticii și al sociologiei științei. Jenny Reardon propune o analiză critică a perioadei de după secvențierea genomului uman, investigând ce înseamnă „valoarea” și „justiția” într-o eră în care datele sunt abundente, dar sensul lor rămâne disputat. Remarcăm cum autoarea depășește viziunile triumfaliste ale medicinei de precizie pentru a expune dificultățile practice ale celor care încearcă să transforme informatica de înaltă tehnologie în cunoaștere utilă pentru societate.
Structura cărții este organizată tematic, pornind de la definirea „condiției postgenomice” și trecând prin problemele incluziunii (Capitolul 3: „Can Genomics Be Antiracist?”) și ale reprezentării genomului uman. Descoperim aici o progresie de la întrebări tehnice despre fluxul de informații către dileme politice profunde: cine deține resursele genetice și cum pot fi ele utilizate pentru „cei 98%” care nu beneficiază direct de inovațiile de vârf. Stilul este riguros, ancorat în observații empirice realizate în laboratoare și agenții de reglementare.
Această lucrare reprezintă o alternativă necesară la volumul Postgenomics de Sarah S Richardson pentru cursurile de sociologia biologiei, având avantajul unei perspective integrate care pune accent pe eșecul modelelor liberale în fața „potopului de date”. Față de Routledge Handbook of Genomics, Health and Society, care oferă o privire de ansamblu enciclopedică, volumul de față propune o teză argumentată despre tensiunea dintre tehnologie și justiție socială. În contextul operei sale, The Postgenomic Condition rafinează temele explorate în Race to the Finish – Identity and Governance in an Age of Genomics, mutând focusul de la colectarea diversității genetice la modul în care datele rezultate sunt interpretate și guvernate într-o lume fragmentată.
Preț: 273.05 lei
Carte tipărită la comandă
Livrare economică 26 mai-09 iunie
Specificații
ISBN-10: 022651045X
Pagini: 304
Ilustrații: 19 halftones
Dimensiuni: 152 x 229 x 23 mm
Greutate: 0.4 kg
Ediția:1
Editura: University of Chicago Press
Colecția University of Chicago Press
De ce să citești această carte
Această carte este esențială pentru profesioniștii din bioetică, politici publice și științe sociale care doresc să înțeleagă de ce progresul tehnologic în genomică nu a fost însoțit automat de o democratizare a sănătății. Cititorul câștigă o perspectivă critică asupra modului în care datele genetice sunt folosite pentru a defini identitatea și proprietatea, oferind instrumente teoretice pentru a naviga între promisiunile medicinei personalizate și realitățile economice și sociale actuale.
Despre autor
Jenny Reardon este un cercetător recunoscut în domeniul sociologiei și al studiilor despre știință și tehnologie. Lucrările sale se concentrează pe intersecția dintre biologie, politică și etică, cu un interes deosebit pentru modul în care conceptele de rasă și identitate sunt reconfigurate prin genomică. În volume precum Race to the Finish – Identity and Governance in an Age of Genomics și The Order of People, ea a investigat modul în care clasificările biostiințifice influențează inegalitățile politice, stabilindu-se ca o voce critică în dezbaterea despre guvernanța resurselor genetice la nivel global.
Notă biografică
Cuprins
Chapter 2 The Information of Life or the Life of Information?
Chapter 3 Inclusion: Can Genomics Be Antiracist?
Chapter 4 Who Represents the Human Genome? What Is the Human Genome?
Chapter 5 Genomics for the People or the Rise of the Machines?
Chapter 6 Genomics for the 98 Percent?
Chapter 7 The Genomic Open 2.0: The Public v. The Public
Chapter 8 Life on Third: Knowledge and Justice after the Genome
Epilogue
Acknowledgments
Notes
Bibliography
Index
Recenzii
Descriere
Drawing on more than a decade of research—in molecular biology labs, commercial startups, governmental agencies, and civic spaces—Reardon demonstrates how the extensive efforts to transform genomics from high tech informatics practiced by a few to meaningful knowledge beneficial to all exposed the limits of long-cherished liberal modes of knowing and governing life. Those in the American South challenged the value of being included in genomics when no hospital served their community. Ethicists and lawyers charged with overseeing Scottish DNA and data questioned how to develop a system of ownership for these resources when their capacity to create things of value—new personalized treatments—remained largely unrealized. Molecular biologists who pioneered genomics asked whether their practices of thinking could survive the deluge of data produced by the growing power of sequencing machines. While the media is filled with grand visions of precision medicine, The Postgenomic Condition shares these actual challenges of the scientists, entrepreneurs, policy makers, bioethicists, lawyers, and patient advocates who sought to leverage liberal democratic practices to render genomic data a new source of meaning and value for interpreting and caring for life. It brings into rich empirical focus the resulting hard on-the-ground questions about how to know and live on a depleted but data-rich, interconnected yet fractured planet, where technoscience garners significant resources, but deeper questions of knowledge and justice urgently demand attention.