The Imperial Discipline: Race and the Founding of International Relations

În literatura academică dedicată Relațiilor Internaționale (RI), persistă mitul fondator conform căruia disciplina a apărut în 1919, ca un efort pacifist și științific de a preveni o nouă conflagrație mondială. The Imperial Discipline vine să completeze o lacună critică în această istoriografie, demonstrând că originile câmpului sunt mult mai vechi și mai puțin nobile, fiind intrinsec legate de administrarea imperiului și de ierarhiile rasiale. Găsim în această lucrare o analiză riguroasă a rețelei „Round Table”, un grup de imperialiști care, la finele secolului al XIX-lea, au căutat să eficientizeze guvernanța britanică pentru a menține supremația globală.

Reținem modul în care autorii Alexander E Davis, Vineet Thakur și Peter Vale deconstruiesc evoluția disciplinei în cinci contexte geopolitice distincte. Structura cărții urmărește progresiv această influență: de la fantasmele edwardiene de federație imperială în Canada și Australia, până la rolul RI în ascensiunea apartheidului în Africa de Sud și întâlnirea cu naționalismul anti-colonial în India. Este o alternativă necesară la The Making of Global International Relations pentru cursurile de istoria relațiilor internaționale sau teorii postcoloniale, cu avantajul că oferă o perspectivă mult mai aplicată asupra modului în care gândirea rasială a fost instituționalizată sub masca „metodei științifice”.

Spre deosebire de abordările care tratează RI ca pe o știință socială anglo-americană neutră, acest volum scoate la lumină vocea Sudului Global nu doar ca obiect al studiului, ci ca fundament al disciplinei. Stilul este precis și academic, dar miza este una profund politică: recunoașterea faptului că cercetarea în domeniul politicii mondiale a fost, de la bun început, o „disciplină imperială”.