The Hungarians

În cadrul programelor de studii europene și istorie central-europeană, The Hungarians se poziționează ca o lucrare fundamentală pentru înțelegerea unei națiuni definită prin izolare lingvistică și reziliență politică. Observăm în această monografie o tentativă reușită de a demitiza istoria maghiară, trecând dincolo de clișeele medievale ale „barbarilor” pentru a expune rolul Ungariei de apărător al creștinătății occidentale în fața tătarilor, turcilor și ulterior, a regimurilor totalitare. Paul Lendvai construiește un tablou complex al supraviețuirii unui stat-națiune care a traversat catastrofe succesive, menținându-și identitatea într-un mediu adesea ostil.

Remarcăm stilul narativ ce îmbină rigoarea cercetării de arhivă cu vivacitatea jurnalismului de înaltă clasă. Autorul nu evită subiectele sensibile, analizând impactul profund al Tratatului de la Trianon asupra psihicului colectiv maghiar sau tensiunile dintre tendințele progresiste și naționalismul izolaționist. Ca alternativă la A Concise History of Hungary de Miklós Molnár pentru cursurile de istorie politică, lucrarea lui Lendvai aduce avantajul unei perspective subiective dar documentate, concentrându-se mai mult pe „sentimentul apartenenței” decât pe cronologia aridă.

În contextul operei sale, această carte reprezintă pilonul istoric pe care se sprijină analizele sale politice contemporane, precum Orban. Dacă în lucrările recente autorul investighează mecanismele puterii actuale, în The Hungarians găsim rădăcinile culturale și traumele istorice care explică dinamica actuală a societății maghiare. Este o lectură fluidă, punctată de anecdote despre genii și impostori, ce explică modul în care o regiune izolată a produs o densitate remarcabilă de oameni de știință și artiști de talie mondială.