The Hollow Hills

Descoperim în The Hollow Hills o experiență de lectură ce vine din limba engleză, purtând amprenta inconfundabilă a unei epoci în care proza istorică se împletea armonios cu lirismul. Traducerea acestui text necesită o finețe deosebită pentru a păstra cadența contemplativă a vocii lui Merlin, un narator care nu doar observă istoria, ci o simte prin „stele și vânt”. Considerăm că forța acestui volum rezidă în felul în care Mary Stewart transformă mitul abstract într-o realitate palpabilă, unde magia nu este un artificiu, ci o extensie a naturii și a destinului.

În acest al doilea capitol al seriei, părăsim fundalul formării lui Merlin din The Crystal Cave pentru a intra într-o perioadă de așteptare tensionată. Îl urmărim pe Merlin Ambrosius în rolul de tutore spectral al tânărului Arthur, într-o Britanie fragmentată după căderea lui Uther Pendragon. Dacă The Sorcerer de Jack Whyte v-a captivat prin rigoarea militară și transformarea pragmatică a lui Merlyn în strateg, The Hollow Hills extinde experiența în direcția unei explorări interioare, mistice. Aici, accentul cade pe povara profeției și pe legătura aproape organică dintre rege, profet și pământ, culminând cu regăsirea legendarei săbii Caliburn.

Structura narativă este deliberată, reflectând răbdarea necesară construirii unui rege. Nu întâlnim doar bătălii, ci și lungi momente de veghe, în care peisajul britanic devine el însuși un personaj. Față de alte scrieri ale autoarei, precum This Rough Magic, unde suspansul romantic domină, aici Mary Stewart adoptă un ton mai grav, aproape elegiac, consolidând ceea ce criticii numesc cea mai umană interpretare a legendei arthuriene.