The Heroes: World of the First Law

Observăm că în „The Heroes”, locul și timpul nu sunt doar decoruri, ci devin forțe motrice ale narațiunii: o vale uitată de lume și un inel de pietre străvechi pe un deal lipsit de valoare devin centrul universului timp de trei zile sângeroase. Această alegere deliberată de a comprima acțiunea într-un interval temporal scurt și un spațiu restrâns îi permite lui Joe Abercrombie să exploreze cu o precizie chirurgicală anatomia unei bătălii. Suntem de părere că forța acestui roman rezidă în refuzul de a glorifica conflictul; tehnologia războiului este prezentată aici prin „mult metal ascuțit” și noroiul omniprezent al Nordului, un sistem unde singura magie reală este supraviețuirea brutală.

Stilul are ceva din proza tăioasă și cinismul personajelor din Last Argument Of Kings, fără să fie o imitație — aici, accentul cade pe micro-deciziile soldatului de rând și pe eșecul moral al liderilor, mai degrabă decât pe destinele epice ale regatelor. Putem afirma că The Heroes reprezintă maturizarea stilistică a autorului în cadrul seriei World of the First Law. Dacă în The Blade Itself făceam cunoștință cu un univers vast și fragmentat, aici Joe Abercrombie rafinează temele trădării și ale onoarei pierdute, prezente și în trilogia Shattered Sea, dar le transpune într-un registru mult mai visceral și lipsit de iluzii. Ritmul este susținut de alternanța între obsesia pentru redempțiune a lui Bremer dan Gorst și pragmatismul amoral al lui Calder, oferind o perspectivă panoramică asupra măcelului care transformă oameni obișnuiți în „eroi” de circumstanță.