The Girls

La o primă vedere, The Girls pare a fi o cronică medicală sau o curiozitate despre limitele supraviețuirii umane. Însă, pe măsură ce parcurgem paginile scrise de Lori Lansens, descoperim o meditație profundă despre identitate și despre ce înseamnă, cu adevărat, să fii separat de celălalt. Rose și Ruby Darlen au împărțit fiecare secundă a celor douăzeci și nouă de ani de viață, fiind unite în zona capului, și totuși, într-un paradox dureros, nu s-au putut privi niciodată în ochi. Suntem de părere că forța acestui roman rezidă nu în spectaculosul condiției lor, ci în normalitatea pe care cele două încearcă să o construiască într-un mic oraș din Ontario.

Stilul narativ este unul contemplativ și intim, alternând între vocea pragmatică a lui Rose și natura mai fragilă a lui Ruby. Reținem finețea cu care autoarea transformă o existență care pentru mulți ar părea o tragedie într-o poveste despre o iubire „exponențială”. Cei care au parcurs Dual Citizens de Alix Ohlin vor fi pregătiți pentru complexitatea legăturilor dintre surori, însă aici miza este amplificată de imposibilitatea fizică a singurătății. Dacă în Rush Home Road, debutul său, Lori Lansens explora legăturile neașteptate dintre străini, în The Girls ea sondează adâncimile unei conexiuni care nu poate fi ruptă nici măcar de moarte. Este o lucrare definitorie pentru parcursul său literar, reușind să echilibreze momentele de umor cotidian cu o melancolie subiacentă, specifică prozei sale mature.