The Finkler Question

Atmosfera din The Finkler Question te trimite cu gândul la Zoo Time, o altă lucrare în care Howard Jacobson explorează cu vervă obsesiile masculine, deși aici tonul este mult mai melancolic, marcând o voce proprie prin modul în care împletește satira cu tragedia personală. Credem că forța acestui roman, distins cu Man Booker Prize, rezidă în capacitatea de a transforma o criză de identitate într-o meditație universală despre apartenență. Povestea îi aduce împreună pe Julian Treslove, un fost producător BBC cu o existență marcată de un sentiment al eșecului, și pe vechiul său prieten, Sam Finkler, un filosof evreu de succes. Notăm cu interes cum Jacobson folosește figura profesorului lor comun, Libor Sevcik, pentru a ancora narațiunea într-un trecut care refuză să rămână îngropat. După ce ambii săi prieteni rămân văduvi, Treslove devine victima unei agresiuni stradale care îi zdruncină percepția asupra propriei identități, declanșând o fascinație aproape obsesivă față de tot ce înseamnă „a fi evreu”. Față de debutul său în Coming From Behind, unde umorul era mai degrabă academic și tăios, în această operă maturitatea scriiturii este evidentă. Autorul nu se mai mulțumește doar să amuze, ci pătrunde în straturile adânci ale durerii și auto-amăgirii. Ritmul este unul contemplativ, lăsând spațiu dialogurilor pline de spirit și observațiilor fine despre condiția umană. Este un roman despre pierdere, dar și despre felul în care ne inventăm pe noi înșine atunci când realitatea devine insuportabilă.