The Dying Squad

Ne-a atras atenția încă de la primele pagini vocea narativă a lui Joe Lazarus: un detectiv care trebuie să-și investigheze propria moarte înainte ca ucigașul să lovească din nou. Premisa este brutală. Joe descinde la o fermă, așteptându-se să prindă o bandă de traficanți, dar sfârșește prin a privi fix propriul său cadavru. Tensiunea se mută rapid din planul fizic în cel spectral. Aici, Lazarus o întâlnește pe Daisy-May, ghidul său în The Dying Squad, o forță de poliție formată din spirite menite să rezolve cazurile pe care cei vii nu le pot descifra. Apreciem cum autorul construiește o lume a purgatoriului care nu este doar o stare de tranziție, ci un câmp de luptă birocratic și periculos. Ritmul narativ amintește de Paul Cornell prin urgența investigației, dar structura este definită de un umor negru, tăios, care echilibrează perfect groaza de a fi captiv între lumi. Spre deosebire de cinismul altor romane speculative, aici miza este profund personală: dacă Joe eșuează, rămâne blocat pentru totdeauna. Această pendulare între investigația clasică și regulile bizare ale lumii de dincolo oferă o experiență de lectură electrică. Adam Simcox reușește să transforme Lincolnshire-ul într-un decor dezolant, unde pericolul vine deopotrivă de la cei vii și de la cei morți. Este un debut care redefinește limitele romanului polițist, forțând cititorul să țină pasul cu un detectiv care nu mai are nimic de pierdut, pentru că a pierdut deja totul.