The Drowning Hour

Dacă Into the Water de Paula Hawkins v-a captivat prin atmosfera sa apăsătoare și pericolele ascunse în adâncuri, această carte extinde experiența în direcția unei izolări psihologice totale. Suntem de părere că The Drowning Hour transformă peisajul idilic al unui hotel de lux într-o capcană mortală. Hotelul Stanhope, izolat pe o insulă din estuarul Blackwater, devine scena unei tragedii inexplicabile chiar în noaptea redeschiderii. Invitați bogați. Alcool. O maree trădătoare. Oameni care dispar fără urmă. Putem afirma că ritmul devine sufocant din momentul în care Hannah, organizatoarea evenimentului, rămâne singură pe insulă în timpul iernii. Ea este prizoniera propriei fobii de apă și a tăcerii celor din jur. Merită menționat că S. K. Tremayne folosește aici aceeași tensiune psihologică și atmosferă bântuită prezentă în The Fire Child sau Just Before I Died, dar duce sentimentul de claustrofobie la un nou nivel. Perspectiva este fragmentată de șoapte și suspiciuni. Cineva știe adevărul despre „Ora Înecului”. Hannah nu este în siguranță. Tensiunea se construiește prin propoziții scurte, tăioase. Apa nu este doar un element natural, ci o amenințare constantă, un personaj în sine care dictează supraviețuirea. La fel ca în The Weekend Guests de Liza North, dinamica dintre personajele bogate și secretele lor întunecate alimentează un conflict care explodează în condiții de izolare geografică.