The Doll Funeral

Tradusă din limba engleză, opera lui Kate Hamer aduce în prim-plan o sensibilitate aparte, reușind să păstreze în versiunea originală un echilibru fragil între inocența copilăriei și o lume interioară bântuită. The Doll Funeral ne propune o incursiune în mintea lui Ruby, o fetiță care refuză să accepte realitatea impusă de părinții săi adoptivi. Ne-a atras atenția modul în care autoarea construiește o narațiune în care granița dintre real și imaginar devine poroasă: Ruby nu este doar un copil în căutarea originilor, ci un „vânător de suflete pierdute”, capabil să vadă prezențe pe care ceilalți le ignoră, precum Shadow sau misterioasa Wasp Lady. Stilul este unul contemplativ, cu un ritm care nu se grăbește, lăsând spațiu pentru explorarea traumei și a speranței. Considerăm că forța acestui roman rezidă în vocea sa narativă unică, o trăsătură pe care am întâlnit-o și în debutul autoarei, The Girl in the Red Coat, unde dispariția unui copil era tratată cu aceeași intensitate emoțională. Totuși, dacă în lucrarea anterioară accentul cădea pe pierdere, aici Kate Hamer se concentrează pe regăsire și pe definirea propriului sine în ciuda mediului ostil. Atmosfera te trimite cu gândul la Ruby's Spring, de Marion Waters, prin prisma izolării adolescentine și a explorării unor secrete de familie, deși în The Doll Funeral elementul supranatural marchează o voce proprie, mult mai sumbră și mai poetică. Este o poveste despre curajul de a căuta adevărul, chiar și atunci când acesta este ascuns în umbre.