The Distance Cure: A History of Teletherapy
Autor Hannah Zeavin, John Durham Petersen Limba Engleză Hardback – 17 aug 2021
Descoperim în The Distance Cure o lucrare care vine să completeze o lacună majoră în istoriografia clinică: omiterea sistematică a tehnologiei din spațiul terapeutic. Deși psihoterapia s-a definit tradițional prin prezența fizică în cabinet, Hannah Zeavin demonstrează că aceasta a fost, încă de la origini, o „cură prin comunicare” mediată. Autoarea propune o reconfigurare a diadei clasice terapeut-pacient într-o triadă care integrează mediul de transmitere, fie el scrisoare, telefon sau ecran.
Considerăm că forța acestui volum rezidă în capacitatea de a cartografia transformarea teleterapiei dintr-un model de vindecare într-unul de ajutor contingent. Volumul extinde cadrul propus de Distance Psychoanalysis de Ricardo Carlino cu date noi din istoria mai largă a mass-media și a serviciilor de intervenție în criză, nu doar din perspectiva psihanalitică. Dacă Ricardo Carlino se concentra pe curajul de a recunoaște formal metoda distanței, Hannah Zeavin merge mai departe, analizând cum „intimitatea distanțată” a devenit norma în contextul pandemic.
În contextul operei sale, The Distance Cure continuă preocupările autoarei din Mother Media legate de modul în care tehnologia mediază și transformă relațiile umane fundamentale. Structura este una cronologică și tematică, pornind de la cazurile tratate prin poștă de Freud și ajungând la complexitatea etică a chatbot-urilor contemporane. Tonul este academic și riguros, oferind o perspectivă critică asupra modului în care aceste platforme pot deveni căi de supraveghere, subminând standardele etice ale profesiei. Este o resursă esențială pentru înțelegerea faptului că teleterapia nu este o formă „secundară” de tratament, ci o componentă intrinsecă a istoriei sănătății mintale.
Preț: 253.37 lei
Preț vechi: 274.81 lei
-8%
Carte disponibilă
Livrare economică 11-18 mai
Specificații
ISBN-10: 0262045923
Pagini: 296
Ilustrații: 8 black and white illustrations
Dimensiuni: 155 x 232 x 30 mm
Greutate: 0.61 kg
Editura: MIT Press Ltd
De ce să citești această carte
Recomandăm această carte profesioniștilor din domeniul sănătății mintale, studenților la psihologie și cercetătorilor media. Cititorul va câștiga o perspectivă istorică solidă asupra modului în care tehnologia a modelat terapia, învățând să navigheze între beneficiile accesibilității digitale și riscurile de supraveghere. Este un argument convingător pentru validitatea „intimității la distanță”, esențial pentru oricine practică terapia în format hibrid sau online.
Despre autor
Hannah Zeavin este un cercetător recunoscut, ale cărei lucrări explorează intersecția dintre istoria tehnologiei, media și medicină. Este autoarea volumului Mother Media, lucrare distinsă cu premiul Brooke Hindle de către Society for the History of Technology, care analizează maternitatea ca mediu de comunicare. Prin The Distance Cure, Zeavin își consolidează poziția de expert în modul în care instrumentele de comunicare redefinesc relațiile de îngrijire. Expertiza sa este completată în acest volum de contribuția lui John Durham Peters, un teoretician marcant al comunicării, oferind lucrării o rigoare interdisciplinară specifică edițiilor publicate de MIT Press Ltd.
Descriere
Psychotherapy across distance and time, from Freud's treatments by mail to crisis hotlines, radio call-ins, chatbots, and Zoom sessions. Therapy has long understood itself as taking place in a room, with two (or more) people engaged in person-to-person conversation. And yet, starting with Freud's treatments by mail, psychotherapy has operated through multiple communication technologies and media. These have included advice columns, radio broadcasts, crisis hotlines, video, personal computers, and mobile phones; the therapists (broadly defined) can be professional or untrained, strangers or chatbots. In The Distance Cure, Hannah Zeavin proposes a reconfiguration of the traditional therapeutic dyad of therapist and patient as a triad: therapist, patient, and communication technology. Zeavin tracks the history of teletherapy (understood as a therapeutic interaction over distance) and its metamorphosis from a model of cure to one of contingent help. She describes its initial use in ongoing care, its role in crisis intervention and symptom management, and our pandemic-mandated reliance on regular Zoom sessions. Her account of the "distanced intimacy" of the therapeutic relationship offers a powerful rejoinder to the notion that contact across distance (or screens) is always less useful, or useless, to the person seeking therapeutic treatment or connection. At the same time, these modes of care can quickly become a backdoor for surveillance and disrupt ethical standards important to the therapeutic relationship. The history of the conventional therapeutic scenario cannot be told in isolation from its shadow form, teletherapy. Therapy, Zeavin tells us, was never just a "talking cure"; it has always been a communication cure.