The Cleaving

Ce aduce nou această lucrare în vastul peisaj al mitologiei arthuriene este o schimbare radicală de perspectivă: The Cleaving nu mai este povestea regelui sau a vrăjitorului, ci a vocilor care au fost mult timp reduse la tăcere sau distorsionate de cronicari. Suntem de părere că forța acestui roman rezidă în modul în care Juliet E. Mckenna reconstruiește destinul a patru figuri centrale — Nimue, Ygraine, Morgana și Guinevere — transformându-le din simple piese de șah pe tabla politică a lui Camelot în arhitecte ale propriilor vieți. Spre deosebire de alte abordări, McKenna nu se limitează la a adăuga elemente fantastice, ci folosește cunoștințele sale vaste despre istoria și războiul medieval pentru a oferi o bază de un realism frapant conflictelor descrise. Credem că este relevant modul în care autoarea navighează prin „istoriile umbrelor”, o temă pe care a explorat-o sub diferite forme și în Shadow Histories of the River Kindgom, unde explorarea consecințelor neprevăzute ale magiei și dorințelor umane ocupa un loc central. Comparabil cu King Arthur's Enchantresses de Carolyne Larrington în rigurozitatea cu care tratează rolul figurilor feminine, The Cleaving este însă actualizat pentru sensibilitatea modernă, punând accent pe solidaritatea dintre aceste femei în momentele de criză. Ritmul este unul susținut, dictat de tensiunile dintre datoria față de regat și dorința de autonomie, oferind o lectură densă, dar extrem de clară în execuție.