The Ascent

Proza lui Stefan Hertmans posedă o textură rară, o capacitate aproape tactilă de a extrage memoria din obiecte și ziduri. Observăm în The Ascent aceeași precizie poetică și rigoare documentară care au transformat War and Turpentine într-un reper al literaturii europene contemporane. Dacă în lucrările sale anterioare, precum The Convert, autorul explora destine frânte prin spații vaste și epoci îndepărtate, aici el restrânge cadrul până la limitele propriei locuințe din Gent. Premisa este pe cât de simplă, pe atât de tulburătoare: la două decenii după ce a cumpărat și restaurat o casă dărăpănată, Hertmans descoperă că sanctuarul său a fost, în timpul războiului, căminul unui criminal SS. Suntem de părere că forța acestui roman rezidă în refuzul de a romanța ororile. În loc să creeze o ficțiune istorică detașată, autorul devine un detectiv al trecutului, cercetând arhive și intervievând urmași pentru a reconstitui viața lui Willem Verhulst. Dacă The House by the Lake de Thomas Harding v-a captivat prin modul în care o singură structură arhitecturală poate oglindi întreaga istorie a unei națiuni, The Ascent extinde această experiență în direcția unei analize psihologice profunde a colaboraționismului. Hertmans nu descrie doar faptele, ci și mentalitatea perversă a unui om narcisist care a urcat în ierarhia nazistă, oferind o perspectivă rară asupra tragediei flamande. Traducerea din neerlandeză păstrează cadența meditativă a autorului, transformând lectura într-o ascensiune lentă spre un adevăr incomod care încă reverberează în prezentul european.