Super-Cannes

În cronologia operei lui James Graham Ballard, Super-Cannes reprezintă apogeul analizei sale asupra patologiilor societății post-industriale. Suntem de părere că acest roman, publicat inițial la câțiva ani după Cocaine Nights, rafinează obsesia autorului pentru spațiile închise, sterile, unde bogăția și tehnologia de ultimă oră devin catalizatori pentru impulsuri primitive. Ne-a atras atenția modul în care autorul transformă decorul idilic al Rivierei Franceze într-un laborator social rece, unde personajul principal, Paul Sinclair, descoperă că ordinea impecabilă din Eden-Olympia este menținută printr-o terapie neconvențională bazată pe violență controlată și crimă.

Stilul este unul clinic, aproape chirurgical, reflectând mediul în care se desfășoară acțiunea. Ritmul nu este cel al unui thriller convențional, ci unul al unei tensiuni latente care se acumulează în spatele fațadelor de sticlă și oțel. Amintește de High-Rise prin tema dezintegrării normelor sociale într-un spațiu arhitectural izolat, dar se diferențiază prin faptul că aici regresia nu este un accident, ci un sistem de management deliberat, menit să stimuleze productivitatea elitelor corporatiste. Putem afirma că Ballard nu scrie despre viitor, ci despre un prezent distorsionat, unde consumerismul și-a atins limitele psihologice. Această ediție de la Fourth Estate beneficiază de o estetică vizuală deosebită, integrându-se într-o serie care celebrează moștenirea unuia dintre cei mai vizionari scriitori britanici.