Stranded

Simțim, încă de la primele pagini din Stranded, o neliniște care se instalează lent, aidoma ceții care izolează insula Buidseach de restul lumii. Sarah Goodwin ne propune un experiment social transformat în coșmar: opt străini acceptă provocarea de a trăi izolați timp de un an, însă după optsprezece luni, realitatea este una devastatoare. Doar trei dintre ei mai sunt în viață. Putem afirma că forța acestui roman nu rezidă doar în misterul morților succesive, ci în modul în care autoarea descrie fracturarea psihologică a grupului atunci când barca de salvare nu mai apare la data stabilită.

Atmosfera este una de claustrofobie în spațiu deschis, unde frumusețea sălbatică a insulei devine o închisoare naturală. Cititorul care a apreciat tensiunea izolării și secretele îngropate pe o insulă aparent paradisiacă din The Beach Holiday de Nina Manning va găsi aici un mecanism similar de suspans, dar într-un context mult mai brutal și orientat spre supraviețuirea primitivă. Dacă în lucrările sale anterioare, precum The Yacht sau The Island, Sarah Goodwin explora dinamica puterii în medii de lux, în Stranded ea elimină orice urmă de civilizație, lăsând personajele față în față cu propriile instincte întunecate. Stilul este alert, marcat de o alternanță între disperarea prezentului și evenimentele care au dus la dezastru, forțându-ne să ne întrebăm constant: cine este cu adevărat victima și cine este agresorul în această luptă pentru viață?