So Far from God

Găsim în So Far from God un ritm stratificat, care curge cu lentoarea și densitatea unei legende transmise prin viu grai în amurgul deșertului din New Mexico. În satul Tome, timpul pare să se dilate, permițând miraculosului să pătrundă în cele mai banale aspecte ale existenței. Observăm cum Ana Castillo construiește destinul Sofiei și al celor patru fiice ale sale — Fe, Esperanza, Caridad și la Loca — printr-o succesiune de evenimente unde comicul și orificul se întrepătrund fără efort. Cine a citit The Bean Trees de Barbara Kingsolver va recunoaște aici aceeași forță a spiritului feminin aflat în căutarea unui loc într-o lume aspră, însă So Far from God se distinge prin infuzia sa de realism magic și prin modul în care spiritualitatea ancestrală dictează ritmul vieții cotidiene. Spre deosebire de realismul social din alte opere, aici personajele trăiesc într-un spațiu unde granița dintre viață și moarte este poroasă, iar suferința este adesea contrabalansată de un umor rezistent. Ne-a atras atenția structura narativă care refuză liniaritatea simplă, preferând să exploreze profunzimea fiecărui personaj feminin în contextul unei comunități marcate de tradiție și de presiunile modernității. Este un roman despre supraviețuire, dar și despre capacitatea de a găsi sacrul în mijlocul dificultăților materiale.