Skygrazer

Ce forțe pot uni sub același acoperiș pulsiunile unor adolescenți, prezența unor roboți și o serie de crime sângeroase? În Skygrazer, tensiunea centrală se naște din contrastul dintre banalitatea cotidiană a unui complex de apartamente și elementele supra واقعe care par să sfideze logica realității. Suntem de părere că Masakazu Ishiguro, cunoscut pentru universul complex din „Heavenly Delusion”, reușește aici o construcție narativă de tip puzzle, unde fiecare piesă — de la zâne la detectivi spațiali — pare izolată până când investigația detectivei Saeko Sakuraba începe să scoată la iveală structura labirintică a clădirii.

Notăm cu interes modul în care autorul manipulează genul mystery; nu este doar o succesiune de indicii, ci o explorare a spațiului fizic ca extensie a enigmei. Stilul artistic este curat, dar capabil să transmită o atmosferă ușor distorsionată, specifică autorului. Găsim în această lucrare o structură care amintește de Pluto: Urasawa x Tezuka, Vol. 3 prin modul în care integrează roboții și temele existențiale într-o anchetă polițistă, dar se diferențiază prin tonul mult mai bizar, aproape oniric, și prin concentrarea acțiunii într-un singur punct geografic: „Skygrazer”. Ritmul este unul alert, dictat de frustrările simpatice ale protagonistei care se luptă nu doar cu criminalii, ci și cu arhitectura imposibilă a locului. Este o experiență de lectură care cere atenție la detalii vizuale, deoarece fundalul ascunde adesea cheia înțelegerii întregului ansamblu.