Sherlock Holmes and The Three Winter Terrors

Logica pură se ciocnește violent de inexplicabil. Rațiunea lui Sherlock Holmes este asediată. Trei ierni diferite aduc trei orori care sfidează realitatea. 1889: un elev înecat într-o mlaștină invocă un blestem medieval. 1890: un aristocrat moare de spaimă în propria casă. 1894: un cadavru masacrat în pădure sugerează prezența unui canibal. Suntem de părere că această structură triptică amplifică tensiunea constant. Observăm cum James Lovegrove forțează limitele detectivului faimos, punându-l față în față cu imposibilul. Stilul are ceva din atmosfera apăsătoare din The Hound of the Baskervilles de Arthur Conan Doyle, fără să fie o imitație — Lovegrove adaugă o notă de macabru mult mai accentuată și un ritm modern. Ne-a atras atenția modul în care autorul împletește firele narative. Această lucrare continuă direcția explorată în Sherlock Holmes and The Beast of the Stapletons, unde elementul cvasi-monstruos domină intriga. Spre deosebire de The Black Phone, unde autorul aborda teme contemporane, aici rămâne fidel epocii victoriene, dar o infuzează cu o groază viscerală. Este o luptă între deducție și teroare pură. Finalul promite să dezvăluie legătura sinistră dintre cele trei incidente. Ritmul este alert. Atmosfera este înghețată, la propriu și la figurat.