Seventeen: Riverrun

Ne-a atras atenția modul în care Seventeen transformă o tragedie aviatică de proporții într-o explorare viscerală a eticii jurnalistice și a presiunii umane. În 1985, Kazumasa Yuuki, un reporter experimentat, se trezește prins între oroarea de neimaginat a unui accident aviatic și mecanismele rigide, adesea cinice, ale redacției North Kanto Times. Suntem de părere că forța acestui roman rezidă în capacitatea lui Hideo Yokoyama de a reda adrenalina pură a unei redacții aflate sub asediu, unde dorința pentru un „scoop” istoric se ciocnește frontal cu politica internă și luptele pentru putere. Notăm cu interes cum autorul folosește trecerea a șaptesprezece ani pentru a filtra memoria dureroasă a acelei săptămâni fatidice, transformând o investigație tensionată într-o reflecție despre frică și promisiuni onorate târziu. Atmosfera te trimite cu gândul la Before the Fall de Noah Hawley prin prisma dezastrului aerian care declanșează narațiunea, deși rigoarea procedurală și portretul necruțător al societății japoneze marchează o voce proprie, mult mai austeră. Față de succesul internațional Six Four, unde accentul cădea pe birocrația polițienească, aici Yokoyama își folosește propriul trecut de reporter pentru a construi un „newsroom drama” autentic. Dacă în The North Light arhitectura era cea care definea spațiul interior al personajelor, în acest volum cuvântul scris și ierarhia profesională devin elementele care modelează destinul lui Yuuki.