Sanctuary

Simțiți tensiunea din aer? Galway nu mai este un refugiu, ci un câmp de vânătoare. În Sanctuary, aerul devine irespirabil. Jack Taylor primește o listă. O listă cu nume sortite morții. Ultimul nume de pe listă este chiar al lui. Remarcăm rapiditatea cu care Ken Bruen ne aruncă în haos. Fraze scurte. Dialog tăios. Atmosferă de coșmar. Credem că acest volum reprezintă esența stilului noir irlandez: violent, melancolic și lipsit de compromisuri. Ca și în Cross, Ken Bruen explorează latura întunecată a credinței și a justiției pe cont propriu, dar dintr-o perspectivă mult mai personală și urgentă, unde vânătorul devine pradă. Apreciem modul în care autorul își poziționează protagonistul în contextul operei sale — dacă în antologia Ink and Daggers am văzut măiestria lui Bruen în format scurt, aici el demonstrează cum poate susține o tensiune insuportabilă pe parcursul unui întreg roman polițist. Nu există scăpare, doar o fugă disperată spre un final care pare inevitabil.