Romans, Rubbish, and Refuse: Archaeopress Roman Archaeology

Considerăm că volumul Romans, Rubbish, and Refuse reprezintă o contribuție esențială în peisajul studiilor arheobotanice, oferind o perspectivă rară asupra evoluției pe termen lung a orașului Pompeii. Lucrarea semnată de Charlene Alexandria Murphy se bazează pe datele colectate pe parcursul unui deceniu de excavații sistematice în Insula VI.1, fiind prima dată când un întreg bloc urban din acest sit celebru a fost investigat în profunzime sub nivelul de distrugere din anul 79 d.Hr. Structura cărții se concentrează pe analiza riguroasă a macro-resturilor vegetale — semințe, fructe și cereale — care servesc drept indicatori ai consumului alimentar și ai gestionării deșeurilor urbane. Merită menționat că, deși Pompeii este unul dintre cele mai studiate situri din lume, dovezile botanice publicate au fost surprinzător de puține în ultimele două secole. Reținem metodologia diacronică a autoarei, care reușește să demonstreze că Pompeii era deja un centru urban complet dezvoltat în secolul I î.Hr. Analiza evidențiază o dietă diversificată, unde cerealele de bază și triada mediteraneană sunt completate de descoperiri mai puțin așteptate, precum meiul. Acest titlu completează excelent volumul House of the Surgeon, Pompeii de Michael Anderson, adăugând o dimensiune biologică și ecologică cercetărilor structurale și arhitecturale din aceeași unitate de excavare (Insula VI.1). Tonul lucrării este unul academic și tehnic, adresându-se specialiștilor interesați de economia antică și arheologia mediului. Comparativ cu A Handbook of Food Processing in Classical Rome, care oferă o privire de ansamblu asupra tehnicilor de procesare la nivelul întregului imperiu, volumul de față se distinge prin rigoarea datelor primare extrase dintr-un context arheologic specific, transformând resturile menajere antice într-o sursă vitală de informație istorică.