Gifford, E: Return to Fourwinds

Scris în limba engleză, Return to Fourwinds își găsește forța într-un limbaj senzorial care, prin traducere, ar trebui să păstreze acea cadență melancolică a verilor englezești toride. Suntem de părere că Elisabeth Gifford reușește să transforme o absență — dispariția miresei Sarah chiar în ziua celebrării — într-o prezență copleșitoare care obligă două familii să își înfrunte trecutul. În timp ce cortul de nuntă „respiră” sub arșița verii pe peluza de la Fourwinds, cititorul este purtat înapoi în timp, de la parfumul livezilor de portocali din Valencia până la realitatea dură a mahalalelor postbelice din nordul Angliei. Credem că acest roman funcționează ca un mecanism de precizie emoțională: fiecare capitol dezvăluie câte un strat din secretul pe care Ralph l-a ascuns de soția sa sau din întâlnirea de război dintre Alice și Peter care a lăsat urme adânci. Stilul evocativ amintește de forța narativă a lui Daphne du Maurier combinată cu sensibilitatea pentru secrete de familie a lui Kate Riordan, însă Elisabeth Gifford își păstrează un glas propriu, mai puțin interesat de supranatural și mai mult de felul în care tăcerile lungi modelează destinul unor generații întregi. Nu este doar un mister despre o dispariție, ci o explorare lirică a lucrurilor pe care alegem să le spunem și a celor pe care le îngropăm în fundația caselor noastre.