Residual Media

Observăm în Residual Media o schimbare de paradigmă în studiile de comunicare: în loc să ne concentrăm exclusiv pe emergența noilor tehnologii, autorii investighează ce se întâmplă cu „noul” de anul trecut după ce este abandonat. Cititorul va înțelege mecanismele prin care artefactele tehnologice reintră în circuitul cultural sub formă de probleme de mediu, piese de colecție sau resurse pentru artă. Suntem de părere că abordarea coordonată de Charles R. Acland oferă o bază tehnică solidă pentru analiza materialității media, trecând dincolo de simpla nostalgie.

Structura volumului este una eclectică, integrând 37 de ilustrații care documentează tranziția de la funcționalitate la reziduu. Ca și Mark Wolf în The Routledge Companion to Media Technology and Obsolescence, autorul distilează experiență reală în principii acționabile, demonstrând că orice fenomen cultural nou se sprijină, inevitabil, pe întâlnirea cu vechiul. Găsim în această carte o analiză riguroasă a modului în care schimbarea culturală „se agață” de contexte inedite, de la mașini de scris la infrastructura telefoniei.

În contextul operei sale, Residual Media completează preocupările lui Charles R. Acland față de politica vizualului și controlul cultural, teme prezente și în Screen Traffic-PB sau Patronizing the Public. Dacă în lucrările anterioare se concentra pe distribuția cinematografică și filantropie, aici editorul extinde cadrul către ecologia media, oferind un instrument critic esențial pentru înțelegerea duratei de viață a dispozitivelor în era digitală.