Report to Greco: Faber & Faber

Ce rămâne din lupta unui om cu propriii demoni și cu divinitatea la finalul unei vieți dedicate scrisului? În Report to Greco, descoperim nu o simplă autobiografie cronologică, ci un „raport” simbolic înaintat strămoșului său spiritual, pictorul El Greco. Observăm aici cum Nikos Kazantzakis își transformă amintirile din Creta natală și călătoriile prin Europa în trepte ale unei ascensiuni metafizice. Textul vibrează de o intensitate aproape religioasă, reflectând efortul autorului de a împăca „strigătul” sângelui cu aspirațiile spiritului. Notăm cu interes modul în care această operă postumă oferă cheia de lectură pentru întreaga sa creație; dacă în Zorba the Greek libertatea era trăită prin instinct, iar în Christ Recrucified prin sacrificiu, aici ea este teoretizată ca o datorie supremă față de strămoși. Stilul este dens și evocativ, amintind de forța narativă a lui Dostoievski, dar cu un glas propriu, profund mediteraneean. Comparând cu studiile din Kazantzakis' Philosophical and Theological Thought, vedem cum autorul nu doar descrie evenimente, ci extrage esența filosofică a fiecărei întâlniri, de la Nietzsche la Buddha. Este o confesiune finală, scrisă cu limpezimea celui care știe că se apropie de „muntele” său final.