Re-thinking Ressentiment

Pentru cercetătorii și studenții din domeniile științelor politice, sociologiei și filosofiei continentale, Re-thinking Ressentiment reprezintă o resursă esențială pentru înțelegerea mecanismelor de delegitimizare în dezbaterea publică actuală. Relevanța acestui volum pentru cursurile de teorie politică și critică culturală derivă din analiza modului în care o acuzație de „resentiment” este utilizată astăzi nu doar de taberele conservatoare, ci mai ales de discursurile neo-pozitiviste ale liberalismului pentru a invalida argumentele dizidenților sau ale celor care solicită o justiție socială extinsă. Observăm în această colecție de eseuri, publicată de Transcript Verlag, o trecere necesară de la geneza conceptuală a termenului către nuanțele sale contemporane. Volumul este comparabil cu The Dialectic of Ressentiment de Sjoerd van Tuinen în rigurozitatea cu care tratează istoricul ideii, dar este actualizat pentru a evidenția transformarea resentimentului dintr-o trăsătură psihologică într-un instrument de subminare a credibilității argumentative. Dacă în lucrarea sa anterioară, Imagination in German Romanticism, Jeanne Riou examina imaginația ca sit al criticii raționalismului, aici, în calitate de editor, coordonează o investigație asupra modului în care limbajul raționalist-liberal poate fi folosit pentru a masca dinamici de putere. Eseurile acoperă influența conceptului asupra discursului literar și filosofic al secolului XX, oferind o perspectivă multidimensională. Spre deosebire de abordarea din The Return of Resentment de Robert A. Schneider, care se concentrează pe peisajul politic american recent, această lucrare menține o deschidere teoretică mai largă, ancorată în tradiția criticii culturale europene. Apreciem structura volumului, care permite cititorului să urmărească evoluția termenului de la rădăcinile sale nietzscheene până la utilizarea sa ca filtru de credibilitate în societatea civilă modernă.