Queering the Renaissance

Notăm cu interes modul în care această colecție de eseuri reușește să destabilizeze anacronismele moderne în studiul istoriei sexualității. Volumul debutează cu o componentă practică surprinzătoare: o analiză a modului în care argumentele juridice din cazul Bowers v. Hardwick (1986) au utilizat în mod eronat precedente din perioada Renașterii pentru a reglementa comportamentele sexuale contemporane. Această ancorare în realitatea juridică și politică oferă un cadru riguros pentru studiile de caz ce urmează, de la scrisorile lui Erasmus către tineri acoliți până la analizele cross-culturale ale dorinței lesbiene. Ne-a atras atenția structura interdisciplinară care refuză să izoleze literatura de contextul socio-juridic. Autorii investighează concepte precum prietenia și sodomia nu ca identități fixe, ci ca situri discursive fluide. Acoperă aceeași arie tematică precum Same-Sex Desire in the English Renaissance de Kenneth Borris, dar cu o abordare mult mai axată pe teoria critică și pe impactul istoriei contemporane asupra imaginarului național, în timp ce textul lui Borris se concentrează pe o arhivă vastă de surse primare traduse. În contextul operei lui Jonathan Goldberg, acest volum reprezintă un punct de inflexiune. Dacă în lucrări precum Strangers on a Train acesta explora homoerotismul în cinematografia lui Hitchcock, aici își extinde expertiza editorială asupra perioadei timpurii moderne, menținând aceeași rigoare în deconstrucția reprezentărilor masculine întâlnite și în edițiile sale din The Major Works de Milton. Este o lucrare fundamentală pentru înțelegerea modului în care genul și sexualitatea au fost cartografiate înainte de apariția categoriilor clinice moderne.