Psychovertical

Diferența majoră pe care Psychovertical o aduce în literatura de munte este refuzul de a romanța eroismul gratuit, alegând în schimb să exploreze psihologia fricii și a auto-depășirii prin prisma vulnerabilității. Spre deosebire de alte volume de gen, Andy Kirkpatrick nu ne prezintă doar o cronică a efortului fizic, ci transformă peretele de stâncă într-un cabinet de psihoterapie suspendat la mii de metri altitudine. Observăm cum autorul folosește cele 12 zile de izolare totală pe Reticent Wall din Yosemite ca un cadru pentru a analiza traumele copilăriei, lupta cu dislexia și lipsa încrederii în sine. Complementar lui The Push, unde Tommy Caldwell se concentrează pe perfecțiunea tehnică și realizarea istorică a unei rute imposibile, Psychovertical explorează mai degrabă „de ce-ul” interior, adesea haotic și auto-ironic, care îi împinge pe oameni spre marginea prăpastiei. Suntem de părere că forța acestei cărți rezidă în structura sa inteligentă, care alternează între tensiunea prezentului și amintirile formative, un stil pe care autorul l-a rafinat și în alte lucrări precum Unknown Pleasures. Dacă în acea colecție Kirkpatrick aborda fragmentat teme precum paternitatea și sănătatea mentală, aici el reușește să le lege într-o narațiune coerentă și plină de suspans, amintind de ritmul unui roman polițist. Este o lectură despre cum un copil „nepotrivit” pentru sistemul educațional își găsește vocea și controlul agățat de o față de stâncă, oferind o perspectivă rară și onestă asupra alpinismului solitar.